MARȚI 13 – O REZOLUȚIE NEDREAPTĂ ȘI UN RAPORT MCV STRÂMB

Sharing is caring!

Mai e puțin și sărbătorim Centenarul Marii Unirii…
În loc să ne aplecăm asupra festivităților, trebuie să privim cu îngrijorare la ce se întâmplă la Strasbourg, unde unii români au exportat războiul româno-român…unde unii români sunt primi care critică România și cer sancțiuni împotriva acesteia … unde sunt români care votează împotriva țării lor o rezoluție nedreaptă și un raport MCV strâmb – o lovitură dată  suveranității naționale în materie de legiferare interna – precum și încercarea Finlandei, prin vocea premierului acesteia, de a se autopropune la președnția Consiliului Uniunii Europene în locul României, într-o zi de 13 marți, 3 ceasuri rele…




Rezoluția Consiliului Europei referitoare la România a fost amânată de mai multe ori, pentru a putea fi votată în ziua citirii raportului MCV. Aceasta are efecte juridice  și legislative minime. Nu se poate face nicio comarație cu situația din Ungaria sau Polonia. Ea este mai degrabă o parte a campanei electorale privind alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, mai multe forțe politice europene vrând să reducă prezența social-democraților în viitorul Parlament European. În Rezoluție, fiecare grup politic, în funcție de interese și de sursa informațiilor,  a introdus  tot felul de sloganuri politice partizane, de cele mai multe ori fără legătură cu realitatea.
Dacă poziția acestora este de înțeles, este de neacceptat poziţia  antiromânească a europarlamentarilor trimişi la Bruxelles de români pentru a apăra interesele României. Cei care au votat pentru rezoluție și împotriva României sunt: Monica Macovei, Daniel Buda, Adina Vălean, Marian Jean Marinescu, Mihai Ţurcanu, Theodor Stolojan, Siegfried Mureşan, Cristian Preda.
Aceștia își  denigrează de ani de zile țara și cetățenii pe care ar trebui să îi reprezinte. Vocea care a furnizat cele mai multe informații false despre situația din România este a Monicăi Macovei, care nu a pierdut nici acum prilejul de a fi raportorul grupului conservator pe această Rezoluție, deși celelalte grupuri politice nu au avut raportor un eurodeputat român…
Surprinzător, europarlamentarii maghiari au votat împotriva Rezoluției.




România a fost pusă la colţ pentru lucruri care, în alte state europene, reprezintă normalitatea, aducându-i-se acuzații în legătură cu modul în care sunt realizate legile în România, cu referire la legile justiției și modificarea articolelor din Codurile Penal și Procedură Penală care au fost declarate neconstituționale de CCR și oricum nu se vor aplica. Cum este posibil să critici ceva ce a fost luni de zile în dezbatere publică, votat de Parlamentul unei țări membre UE, apoi a trecut prin filtrul CCR și, în sfârșit promulgat de președintele României? Cum să critici fără să specifici în clar articolul care încalcă statul de drept și fără să spui care este calea de urmat în acest sens?  Aceasta este ca și cum ai contesta alegerile libere din 2016, care au adus actuala majoritate în Parlament.
Când guvernul Boc și-a asumat răspunderea pe Coduri (care apoi s-a dovedit că au  mai mult de jumătate din articole neconstituționale), nimeni nu a fost oripilat…
Când guvernul Cioloș a schimbat pe furiș 151 de articole din Codul Penal, nu a strigat nimeni în Parlamentul European…
Dar la ce ne putem aștepta de la alții, dacă însuși președintele nostru spune că acest guvern, Dăncilă, este „un accident democratic” ce „nu este pregătit să preia președinția Consiliului UE” …








 “Nu aţi făcut progrese, chiar aţi regresat în privinţa MCV. Suspendaţi imediat legile justiţiei şi OUG”, a spus Frans Timmermans, un social democrat al cărui partid este cotat cu aproape 6% de proprii cetățeni. Corupția lor este mai mare decât a noastră și vizează portul Constanța, șantierul naval de la Galați sau problemele pe care le are ING…
Rezoluția a condamnat intervenția Poliției române la demonstrația neautorizată din 10 august 2018, antepronunțându-se asupra unei investigații în curs a autorităților române competente. Această condamnare nu are nimic în comun cu democrația și statul de drept, normal fiind să se aștepte terminarea anchetei și apoi o hotărâre judecătorească. Ea repezintă o ingerință și o presiune asupra procurorilor români care se ocupă de anchetarea evenimentelor din 10 august.
În Germani și Franța (de exemplu) au fost demonstrații la care s-a acționat în forță pentru restabilirea ordinei publice, chiar dacă unele din ele au fost pașnice, dar nu am auzit nicio critică la adresa acestor țări și nici nu a fost adoptată nicio Rezoluție pentru acțiunea forțelor de ordine mult mai brutală decât la noi …
De asemenea, România este acuzată că a pus în aplicare o Directivă Europeană prin care se reglementează transparentizarea fondurilor ONG-urilor. De ce au interesul ca  ONG-urile din România să nu declare proveniența fondurilor?




Bruxellesul a recomandat României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie. În fază inițială, în raport existau în clar numele lui Augustin Lazăr și a  Laurei Codruța Koveși, dar au fost șterse.
Ce reprezintă aceste două personaje pentru CE? Procurorul general al Germaniei a fost dat afară într-o singură zi, pentru că și-a permis să-l acuze pe ministrul Justiției că nu respectă independența justiției. Nici o voce din Parlamentul Europei nu și-a permis să critice această decizie și să ceră imperativ repunerea procurorului general pe funcție…
Totodată, CE a recomandat suspendarea procedurilor de numire și revocare în curs, relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA care trebuie să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.




Ce legătură are CE cu numirea procurorului-șef al DNA? Doamna procuror Adina Florea, propusă de ministrul Justiției în urma unui concurs organizat după revocarea Laurei Codruța Koveși,  are 51 de ani, mai mulți ani a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și a fost apoi procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Când  fost numită Laura Codruța Koveși pe funcția de procuror general la PICCJ, fără rezultate notabile, în Parlamentul European nu s-a ridicat nici o voce care să critice numirea unui procuror tânăr, de 33 de ani, fără experiență, într-o funcție așa de importantă…
Raportul MCV mai recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi să numească, în termen de trei luni, prin concurs, o nouă conducere a acestei instituţii.
În plus, CE îndeamnă la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii (cu toate că în lege scrie clar că avizul acestuia este consultativ) referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, lucru pe care nu l-a făcut în 2012, când Laura Codruța Koveși a primit un aviz negativ din partea CSM…

<



div>Rezoluția privitoare la statul de drept din România a fost adoptată în Parlamentul European cu 473 voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri. Tot ceea ce a însemnat amendamente pe protocoale secrete, din păcate, a fost respins.

Cum să ignori protocoalele secrete, când existența acestora a fost condamnată de organizația magistraților europeni MEDEL (formată din peste un milion de judecători), în iunie 2018, într-o Rezoluție adoptată la  plenara de la Bruxelles, pentru că acestea „subminează statul de drept, democrația, independența sistemului judiciar și dreptul la un proces echitabil”?
Să ignori protocoalele secrete dintre SRI și alte instituții ale statului, care adaugă la lege fără ca acestea să fie aprobate de Parlamentul României este o dovadă de ipocrizie. Ori nu au fost cunoscute și atunci se pune problema cum a fost posibilă monitorizarea corectă a României fără ca acest element să fie luat în considerare?  Sau, dacă existența protocoalelor secrete  fost cunoscută și tolerată, înseamnă că s-a acționat împotriva valorilor europene și a drepturilor omului pentru a avea argumente care să ducă la reducerea fondurilor europene pentru țara noastră sau în alte scopuri necunoscute nouă.
Rezoluția are și o parte pozitivă, aceea în care se solicită Comisiei Europene să publice Raportul UE privind combaterea corupției și monitorizarea luptei împotriva corupției în TOATE STATELE MEMBRE.
Libertatea mass-media și a ONG-urilor este garantată în România, situație care este amintită foarte timid în Rezoluție. .



MCV-ul a fost un eșec pe care UE nu dorește să și-l asume. Sub umbrela acestuia s-au produs cele mai grave abuzuri judiciare determinate de amestecul neconstituțional al serviciilor de informaţii în actul de justiţie din România.
După apariția informației potrivit căreia Finlanda a propus preluarea președinției Consiliului UE în locul României și guvernul finlandez apreciază că țara noastră este pregătită, MAE transmite:
“În contextul apariției în mass media a unor informații conform cărora România nu ar fi pregătită să preia mandatul Președinției Consiliului Uniunii Europene, iar guvernul finlandez și-ar fi exprimat disponibilitatea de a acorda sprijin, inclusiv prin devansarea exercitării mandatului de către Finlanda a Președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, Ministerul Afacerilor Externe a făcut următoarele precizări:
Așa cum Guvernul României a reiterat în nenumărate rânduri, România este pregătită pentru preluarea, la 1 ianuarie 2019,  a mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, iar pregătirile se desfășoară conform calendarului.”
La rândul său, ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține că raportul MCV “are iz politic, multe interese, folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile”, dând exemplu situații similare cu cele din prezent, criticate in raportul MCV, la care Comisia Europeană nu s-a opus in trecut.
Raportul, in opinia mea, si imi pare rau sa spun, de când sunt ministru al Justitiei, nu am lipsit de la nicio dezbatere, toate dezbaterile despre cele 12 recomandari au trecut prin filtrul de la Ministerul Justitiei. Tind sa cred ca acest rapaport are iz pol,are emulte interese, foloseste standarde duble si se raporteaza la obiective mobile, miscatoare. Va amintesc un lucru, erau 4 recomandari , ulterior au ajuns 12, acum s-au mai adaugat 8, vom avea 20 de recomandari, mobile si standard dublu. In 2012 era o modificare la legile justitiei privind competentele referitoare la actiunea disciplinara, era bine, a fost apreciata masura, se raporta la judecatorii si procurori, iar Ministerul Justitiei avea o competenta mai larga decat de a sesiza si era bine. Azi, dupa 6 ani, Ministerul Justitiei are doar competenta de a sesiza Inspectia Judiciara, se raporteaza numai fata de procurori si nu mai e bine. Acelasi lucru nu poate fi bun in 2012 si sa nu fie bun in 2018. Nu cu multa vreme in urma, un procuror de rang inalt era numit cu aviz negativ de la Sectia de Procurori, a fost bine, nimeni nu s-a ingrijorat, independentia procurorilor a fost respectata. Azi ni se cere nici mai mult, nici mai putin decat ca avizul sa devina obligatoriu, ceea ce iarasi, la un interval scurt de timp, putem observa abordari diferite”, a declarat Tudorel Toader.
Și Consiliul Superior al Magistraturii a emis miercuri, 14 noiembrie, un punct de vedere extrem de dur în urma raportului UE privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, despre care spune că are foarte multe erori.




Rezoluția Consiliului UE și MCV-ul reprezintă o lovitură aplicată democrației și suveranității României în materie de legiferare internă . Românii, cei mai mari susținători UE și valorilor pentru care a fost creată aceasta, nu meritau așa ceva… Într-o zi de 13, marțea, s-a mai pus o piatră la zidul pe care Uniunea Europeană îl clădește între cei din Vest și cei din Est. Se pare ca numai așa poate sa ia naștere “Europa cu doua viteze”, atât de draga unora dintre occidentali …
P.S. Urmare a Rezoluției și Raportului MCV din 13 oiembrie 2018, întrevederea dintre Președintele României, Klaus Werner Iohannis și Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Teresa May, programată pentru data de 14 noiembrie 2018, la solicitarea premierului britanic, a fost anulată.
Termenii, inacceptabili pentru o țară suverană și independentă, în care au fost formulate Rezoluția și Raportul arată că se vrea o Românie în genunchi, o Românie pentru care se pregătește ceva și de aceea Teresa May nu are nici măcar 5-10 minute de pierdut cu reprezentantul României?
Sau Teresa May a considerat că nu mai are nimic de spus celui care declară că țara lui nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE și care, într-o zi când ar fi trebuit să fie alături de liderii europeni pentru a discuta despre brexit, cu toate că își confirmase prezența, a preferat să-și ducă nevasta la Pompei…

Comments

comments

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii in pas cu știrea !! close[x]
Cu un simplu LIKE te abonezi la postarile noastre!!