PRIMARUL DE LA TÂRGU JIU ÎȘI BATE JOC DE POARTA SĂRUTULUI

Sharing is caring!

 Constantin Brâncuşi este cel mai bine vândut artist român din toate timpurile şi unul dintre cei mai prezenţi pe piaţa neagră a artei, estimată la 6 miliarde de dolari anual. Un top realizat de cunoscuta casă de licitaţii Artmark în 2015, îl plasa pe locul patru, între cele mai vândute opere de artă din toate timpurile, întrecut doar de Giacometti, Modigliani şi Matisse, dar devansând, de exemplu, cea mai bine cotată lucrare a lui Picasso.

Creaţiile lui au doborât de trei ori recordul mondial de preţ. De exemplu, în 2009, la o licitaţie care a avut loc la Paris, un colecţionar a dat 29 de milioane de euro pentru „Madame L.R.“, piesă care fusese ţinută aproape ascunsă până atunci, acesta fiind, de altfel, şi principalul motiv al preţului de vânzare atât de mare..



În Piața George Pompidou din Paris se găsește  muzeul dedicat sculptorului român Constantin Brâncuși, care a decis să lase moștenire statului francez operele sale, cu singura condiție ca atelierul în care a lucrat să rămână exact așa cum l‑a lăsat.

Clădirea în care a funcționat atelierul a fost demolată, pentru a face loc Centrului Cultural Pomidou, însă acesta a fost reconstruit așa cum a fost. Atelierul este compus din patru camere ce pot fi văzute prin ferestre mari, care au înlocuit pereţii exteriori, cu rol de asigurare a operelor expuse,  vizitatorul având o imagine de ansamblu a atelierului, fiind foarte aproape de lucrări.



Densitatea de obiecte este mare, sunt zeci în fiecare cameră, iar multe sunt mulaje după operele regăsite în marile galerii ale lumii.

Așa arată o parte din atelierul lui Brâncuși:

Immagine correlataRisultati immagini per atelierul lui brâncuşi de la parisRisultati immagini per atelierul lui brâncuşi de la paris

 

Constantin Brâncuși a fost recunoscut la valoarea sa încă din timpul vieții. Până la începutul Primului Război Mondial a devenit celebru în întreaga lume, iar după sfârşitul acestuia, comuniştii români i‑au catalogat arta drept „formalism burghez cosmopolit” și au refuzat să preia, la moartea artistului, lucrările din atelierul de la Paris. Așa am ratat șansa de a avea muzeul lui Brâncuși la București sau lângă cele mai grandioase opere ale sale din Târgu Jiu.

Revenind la zilele noaste, mai multe scaune, bănci și Poarta sărutului, realizate de marele sculptor Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, s-au înverzit pentru că au fost năpădite de muşchi.



Fenomenul  (cunoscut ca „atac biologic”) a apărut pentru că lucrările realizate din travertin nu au fost curăţate şi biocidate, tratament care trebuie să se aplice chiar și de două ori pe an, cu o substanță care oprește dezvoltarea mușchilor, dar nu a mai fost realizat de câțiva ani.

Tratamentul constă într-o spălare «tandră» cu apă demineralizată, după care se aplică acest tratament, după care se revine tot cu apă, după câteva zile pentru a înlătura resturile de spori, licheni sau muşchi. Este o operaţiune relativ simplă. Nu costă mult. Probabil că suma maximă este de 10.000-15.000 de lei.

Lucrările de artă Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana „fără de Sfârşit“ fac parte din parte din Ansamblul monumental „Calea Eroilor“.

Unde este celebrul Consiliu Ştiinţific de la Târgu Jiu, care are în componenţă specialişti şi restauratori?

După ce că au lăsat ca opera să fie invadată de mușchi, autoritățile de la Târgu Jiu au decis să amplaseze o staţie meteo pe Poarta Sărutului, pentru „monitorizarea poluarii din zonă”.

După revolta artiștilor, care spun că s-a mai făcut un pas spre distrugerea operei lui Constantin Brâncuși, primăria spune că, pentru montarea staţiei, au fost obţinute toate avizele. Normal că s-au primit toate avizile. Întrebarea este DE CE S-AU DAT ACESTE AVIZE? Instrumentele de măsurare  a poluării puteau fi montate la câțiva metri distanţă de operele lui Brâncuși.

Brâncuşi spunea: ”V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti”

Și avea dreptate. Ne-a lăsat puține opere, dar și de acelea ne batem joc, în frunte cu președintele României.Risultati immagini per iohannis pe scaunele de la masa tacerii

Comments

comments

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii in pas cu știrea !! close[x]
Cu un simplu LIKE te abonezi la postarile noastre!!